Duhul este cea de-a treia componenta a fiintei umane, alaturi de trup si suflet. Este zona cea mai intima a fiintei umane. Este legatura omului cu Dumnezeu. Eu cred ca este si locul in care se afla constiinta noastra. In duh discernem binele de rau.
Fiecare pacat pe care-l savarsim, zdrobeste o frantura de duh. Ranile pe care le purtam cu noi, zdrobesc o alta frantura de duh.
Tratamentele naturiste nu au ajutat. Mi-au fost recomandate, cu multa convingere de catre cei care le vindeau, cu exemple despre cat de eficiente au fost in alte cazuri, dar in situatia noastra nu au folosit. Si nu intelegeam de ce.
Mai tarziu am aflat ca aceasta boala nu este una fizica, sau nu doar fizica, ci este o boala generala. De aceea, alcoolicii externati dupa o perioada de tratament in spital, daca nu continua procesul de recuperare, ajunge foarte curand inapoi in starea care i-a dus in spital.
Sindromul altruistului. Daca partenerul de casnicie al alcoolicului este un om care nu manifesta pentru sine dorinte si necesitati, care este fericit doar pentru ca poate sa existe pentru celalat, acest lucru nu este o virtute crestina, ci un comportament gresit si neadecvat.
Sindromul compensarii. Partenerii de casnicie care in copilarie au fost nedreptatiti, fie din cauza razboiului, a loviturilor date de soarta familiei, a mortii unor rude, a unei purtari necorespunzatoare a celor din jur, sau din alte cauze, dezvolta adeseori anumite trasaturi de compensare a nedreptatii suferite prin intermediul copiilor sau a partenerului de viata. Daca aceasta trasatura este dominanta, viitorul partener de viata va fi ales din acest punct de vedere.
Cine nu isi intelege motivele reale devine cu usurinta un “ajutator” fatal. El aluneca intr-o complicitate care il face pe dependent si mai dependent si care ii sporeste nenorocirea.
Urmatoarele scopuri ale vietii, dorinte si motive neintelese pot provoca comportamentul complice al partenerilor de casnicie, al parintilor, fratilor, prietenilor si camarazilor:
Reinhold Ruthe defineste patru tipuri de complicitate a partenerului de casnicie cu alcoolicul:
Am fost si eu prinsa in aceste jocuri. Eu il consideram pe el vinovat pentru situatia in care ne aflam, inclusiv pentru starile mele emotionale, iar el folosea, toate afirmatiile pe care le faceam, ca sa-si justifice consumul. Si, in loc sa ma opresc, dadeam si pe mai departe apa la moara. Intretineam, fara a fi constienta de acest lucru, prin aceasta avalansa de acuzatii, alcoolismul sotului meu.
Un astfel de joc il prezinta Reinhold Ruthe cam asa:
Un blog “deandoaselea”
