Incercarea de a rezolva o problema de unul singur, fara a beneficia de intelepciunea altor persoane, ne lasa adesea intepeninti intr-o si mai mare problema. Pe de alta parte, daca impartasim problema noastra altor persoane, care sunt interesate si pline de compasiune, precum cele pe care le intalnim in program, in mod sigur vom vedea cum multe raspunsuri vor iesi la suprafata. Fiecare persoana poate oferi o noua perspectiva asupra acestei probleme, iar din toate aceste opinii o putem alege pe cea mai buna.

Nu este ceva neobisnuit sa pastram numai pentru noi, ani la rand, o problema. Multora dintre noi ne este foarte mare rusine pentru ca vietile noastre nu sunt perfecte; dar credem ca majoritatea celor pe care ii cunoastrem, au aceasta viata perfecta. Nu stiam ca secretele noastre ne tin pe noi intepeniti. Acum invatam ca, impartasindu-ne secretele cu ceilalti, cu cei in care avem incredere, devenim liberi. Putem face progrese spre acea viata perfecta, numai daca vom impartasi cine suntem cu adevarat si cum arata de fapt lucrurile. Ce multe suprize placute am descoperit din momentul in care ne-am inscris in program!

“Eu imi ziceam: “Sa vorbeasca batranetea, marele numar de ani sa invete pe altii intelepciunea.” Dar, de fapt, in om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, da priceperea. Nu varsta aduce intelepciunea, nu batranetea te face in stare sa judeci.” (Iov 32:7-9)

Unii oameni devin mai intelepti pe masura ce inainteaza in varsta, iar altii nu. Exista copii despre care putem spune ca detin o intelepciune incredibila. Si exista adulti care nu au nici macar intelepciunea unui copil. Fiecare dintre noi are sansa de a-si deschide viata, inima si mintea pentru Dumnezeu. Toate aceste experiente le putem numi atingerea lui Cristos. Atunci cand ne deschidem viata inaintea lui Dumnezeu, schimbari profunde pot avea loc in noi, indiferent de varsta. In mod tragic, unii oameni asteapta pana in ultima clipa pentru a-si deschide inima catre Cristos. Majoritatea dintre noi suntem “lucrari in constructie” din punct de vedere al acumularii intelepciunii. Atunci cand ne gandim ca stim totul sau cand credem ca stim cate ceva, vom descoperi adesea ca de fapt stim prea putin. Poate ca cea mai mare bucurie din viata este sa descoperim cat de putin stim, cat de mult putem invata, si sa adoptam acea atitudine de absorbtie a cat de multa intelepciune se poate atat timp cat traim. O minte activa, concentrata spre intelepciunea lui Dumnezeu, poate fi de folos altora, in moduri magnifice, in orice stadiu al vietii.