Sa avem o parere buna despre noi insine este o alegere. La fel si sa ne simtim vinovati, este tot o alegere. Atunci cand vinovatia este legitima, ea actioneaza ca o lumina de avertizare care semnalizeaza ca nu suntem pe calea cea buna. Apoi, rostul sau s-a terminat.

Innotatul permanent in vinovatie permite celorlalti sa aiba control asupra noastra. Face sa simtim ca nu suntem suficient de buni. Ne impiedica sa stabilim niste limite si sa facem alte lucruri sanatoase in purtarea de grija fata de noi insine.

Poate ca am invatat sa ne simtim in permanenta vinovati ca o reactie instinctiva in fata vietii. Acum stim ca nu trebuie sa ne simtim vinovati. Chiar daca am facut ceva  gresit, sentimentul permanent de vinovatie nu rezolva problema ci prelungeste problema.  Prin urmare, fa o modificare. Schimba un obicei. Apoi, lasa vina sa plece.

Doamne, da-mi astazi puterea de a renunta la sentimentul de vina. Te rog, ia-l de la mine, si pune Doamne, in locul lui capacitatea de a ma iubi. Ajuta-ma sa ma vad asa cum Tu ma vezi …