<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: Perseverenta</title>
	<atom:link href="http://alcoolism.info/102/perseverenta/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://alcoolism.info/102/perseverenta/</link>
	<description>Despre lucruri despre care nu vorbeste nimeni...</description>
	<lastBuildDate>Sat, 26 Nov 2011 16:36:05 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	
	<item>
		<title>By: Simona</title>
		<link>http://alcoolism.info/102/perseverenta/comment-page-1/#comment-39</link>
		<dc:creator>Simona</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 29 Dec 2009 22:13:18 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://alcoolism.info/?p=102#comment-39</guid>
		<description>Ai perfecta dreptate ... nu cred ca m-as mai fi putut privi  in oglinda daca as fi renuntat ... Acum, cand ma uit la sotul meu, ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca m-a ridicat de fiecare data, si m-a ajutat sa mai fac inca un pas, si inca unul, si inca unul ... Si a meritat totul, si pentru omul care am devenit. Caracterul se formeaza in batalii, nu in vremuri de pace. Orice lupta pe care o ducem, este folosita de Dumnezeu pentru a ne remodela ... Am simtit de multe ori epuizarea ... deznadejdea ... durerea ... Sunt emotii firesti ... Dar conteaza ce se afla dincolo de ele: decizia de a merge pana la capat !</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Ai perfecta dreptate &#8230; nu cred ca m-as mai fi putut privi  in oglinda daca as fi renuntat &#8230; Acum, cand ma uit la sotul meu, ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca m-a ridicat de fiecare data, si m-a ajutat sa mai fac inca un pas, si inca unul, si inca unul &#8230; Si a meritat totul, si pentru omul care am devenit. Caracterul se formeaza in batalii, nu in vremuri de pace. Orice lupta pe care o ducem, este folosita de Dumnezeu pentru a ne remodela &#8230; Am simtit de multe ori epuizarea &#8230; deznadejdea &#8230; durerea &#8230; Sunt emotii firesti &#8230; Dar conteaza ce se afla dincolo de ele: decizia de a merge pana la capat !</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: gika</title>
		<link>http://alcoolism.info/102/perseverenta/comment-page-1/#comment-31</link>
		<dc:creator>gika</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Dec 2009 11:21:30 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://alcoolism.info/?p=102#comment-31</guid>
		<description>„Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta.”
Asta in primul rand. Apoi, stii, nu cred ca atunci cand renunti realizezi ceva, nici pentru tine,  nici pentru celalalt. Asta pentru ca celalalt primeste un motiv in plus sa bea, iar tu... iar tu nu ramai decat cu esecul, cu gustul amar dat de faptul ca iubirea ta, intelepciunea, credinta, stradania ta de pana acum nu au reusit sa faca nimic. Vei fi mai fericit in alta relatie, atunci cand, cu siguranta, vei da de greu? Ce-ti vei spune atunci? Ca esti omul rezonabil care face totul pana cand da de o limita insurmontabila? Exact aceasta gandire, a infinitului limitat de imposibil te va opri sa iti primesti darurile Lui Dumnezeu, care, apropo, nu te considera un handicapat care nu stie sa isi curete fructul de coaja, curatandu-l El pentru tine, ci un copil destept si intelept, prin El, care are nevoie sa invete gustul reusitei prin lupta... Unele mai mari, altele mai mici, dar toate cu folos. Sau te vei simti cumva mai linistit/a singur/a daca vei fugi de provocari si obstacole? Mereu te vei gandi ca nu ai facut totul, ca ai renuntat „prea repede”, ca poate dincolo cu un pas era izbavirea... 
Just keep going! Everytime!</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>„Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta.”<br />
Asta in primul rand. Apoi, stii, nu cred ca atunci cand renunti realizezi ceva, nici pentru tine,  nici pentru celalalt. Asta pentru ca celalalt primeste un motiv in plus sa bea, iar tu&#8230; iar tu nu ramai decat cu esecul, cu gustul amar dat de faptul ca iubirea ta, intelepciunea, credinta, stradania ta de pana acum nu au reusit sa faca nimic. Vei fi mai fericit in alta relatie, atunci cand, cu siguranta, vei da de greu? Ce-ti vei spune atunci? Ca esti omul rezonabil care face totul pana cand da de o limita insurmontabila? Exact aceasta gandire, a infinitului limitat de imposibil te va opri sa iti primesti darurile Lui Dumnezeu, care, apropo, nu te considera un handicapat care nu stie sa isi curete fructul de coaja, curatandu-l El pentru tine, ci un copil destept si intelept, prin El, care are nevoie sa invete gustul reusitei prin lupta&#8230; Unele mai mari, altele mai mici, dar toate cu folos. Sau te vei simti cumva mai linistit/a singur/a daca vei fugi de provocari si obstacole? Mereu te vei gandi ca nu ai facut totul, ca ai renuntat „prea repede”, ca poate dincolo cu un pas era izbavirea&#8230;<br />
Just keep going! Everytime!</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

