Codependenta Alcoolica

Am citit undeva ca dependenta de relatii poarta numele de codependenta.

Si, de pe propria mea piele spun, cred ca este asa. Am fost toata viata dependenta de parerea celor din jurul meu despre mine. Stima de sine si propria mea valoare cresteau sau scadeau in barometrul meu, in functie de feed-back-urile pe care le primeam de la cei din jur. M-am straduit din greu pentru a castiga iubirea si aprobarea celor din jurul meu. Ma consideram vinovata si responsabila pentru toate lucrurile care nu mergeau cum trebuie.

Mi-era teama sa fac greseli, convinsa fiind ca oamenii nu ma vor mai placea daca greseam. Imi era usor sa-mi dau seama de ce anume aveau nevoie cei din jurul meu ca sa fie fericiti, dar nu stiam de ce anume aveam eu nevoie.

Mi-a fost teama sa-mi exprim sentimentele adevarate, de teama sa nu-i supar pe cei care nu erau de acord cu mine.  Nu am fost niciodata in stare sa-mi sustin cu adevarat un punct de vedere, te teama de a nu intra in discutii contradictorii si a supara pe cineva.

Nu am stiut niciodata sa primesc, iar un compliment ma stanjenea pana la penibil. Dar, eram in stare sa daruiesc, si ma simtem mai bine atunci cand dadeam.

Ma trezeam adesea facand lucruri pe care nu as fi vrut sa le fac, doar ca sa-i pot face fericiti sau macar sa-i pot multumi pe ceilalti.

Majoritatea relatiilor mele s-au terminat in mod dureros.

Cel mai mult m-a ingrozit respingerea. Uram sa fiu singura si pentru a aduce oameni in preajma mea am fost in stare sa fac multe lucruri. Asa am ajuns o mare consumatoare de alcool, facand cinste prietenilor mei, doar pentru a-i sti in preajma mea. Stiu, ii mituiam… Dar, aveam nevoie de ei, ca sa nu mai simt singuratatea.

Sigur, daca ma uit la toate cele de mai sus, este limpede ca eram dependenta de relatii. Inca mai am ceva reminiscente, dar multumesc lui Dumnezeu, lucrurile se indreapta. Se pare ca  noi oamenii, suntem dependenti de dependenta, daca pot spune asa … Fiecare dintre noi are in centrul vietii sale un “ceva” care il controleaza. Si din pacate, acest control este, aproape intodeauna, impotriva noastra. Cu o singura exceptie: dependenta de Dumnezeu.

Sa fi iubit neconditionat, poate fi o experienta noua. Majoritatea dintre noi am fost antrenati sa primim aprecieri numai daca ne-am purtat manierat si am fost ascultatori. Intodeauna au existat conditii.

Poate ca am fost crescuti cu credinta intr-un Dumnezeu care ne judeca tot timpul. Daca este asa, atunci este greu sa avem incredere in acest Dumnezeu cu care am stabilit deja o relatie. (”Adica ce vrei sa spui, ca indiferent de ceea ce fac, sunt mereu iubita si iertata de Dumnezeu?”)

Si, poate pentru ca asa am crescut, poate ca suntem buni in a stabili conditii pentru membrii familiei  si pentru prieteni , daca acestia vor iubirea noastra. De exemplu, ne gandim ca, daca ne vor lasa de izbeliste la un moment dat, atunci nu-i vom mai iubi.

Dar, lucrurile se pot schimba. Atat de multe vieti au primit o noua sansa si o noua traiectorie. Una mult mai  sanatoasa de aceasta data.

Trebuie sa avem rabdare cu noi insine. Am trait multi ani avand aceste convingeri puternic inradacinate in mintea noastra. Nu ne vom schimba peste noapte. Dar, ne vom schimba, daca vrem cu adevarat.

“Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea …” (Ioan 3:16)

Cand Isus ne spune ca Dumnezeu a iubit lumea,  Isus nu spune ca Dumnezeu a iubit doar copacii, pasarile, minti si marile. Isus spune ca Dumnezeu te iubeste pe tine. Dumnezeu chiar vede toata bunatatea ta, defectele tale, potentialul tau si fiecare pata pe care o ai. Chiar atunci cand esti rebel, nepasator si ai uitat de Dumnezeu, El totusi te iubeste. Atunci cand gresesti si “o dai in bara”, dragostea lui Dumnezeu cade din ceruri asupra ta, indiferent cine esti si indiferent ce ai facut. Chiar si atunci cand Il respingi pe Dumnezeu si tot ceea ce este El, Dumnezeu tot te iubeste fara masura. In ochii lui Dumnezeu, chira daca faci greseli si chiar daca Il respingi, in ochii Lui tu  esti mai pretios decat tot aurul, argintul si alte lucruri pretioase din univers. Astazi, pune-ti aceasta intrebare … Se intoarce acesta iubire la Dumnezeu, prin iubirea pe care si eu i-o port Lui?